Reprezentanta României nu e copleşită de emoţiile concursului. În drumul spre finală va concura împotriva a 40 de atlete, azi, de la 12:00, în calificări la aruncarea ciocanului
Apartamentul numărul 21, la etajul cinci în blocul D, unde se află cazată delegaţia României, e ocupat de patru atlete. Două dintre ele au şi terminat cu Olimpiada: Nicoleta Grasu, din prima zi a întrecerilor atletice, a ratat calificarea în finala probei de aruncare a discului. La fel Cristina Bujin, la triplusalt. Iar Andreea Ogrăzeanu n-a reuşit să treacă de seriile de la 100 metri, apoi nici de cele la 200 metri.
A mai rămas o atletă în joc. Bianca Perie. Multiplă campioană mondială şi europeană la tineret.
- Bianca, eşti la a doua Olimpiadă. Cum te vezi acum în comparaţie cu Beijing 2008?
- Mai bătrînă! Glumesc. O să fiu veşnic tînără! Acum, serios. Sigur m-am maturizat. Acum realizez că la Beijing eram o biată copiliţă, doar aveam 18 ani! Văd altfel lucrurile...
- Continuă...
- Acum simt că fac sport, că totul a devenit mai serios. Înainte părea o joacă. Acum simt greutăţile, responsabilităţile şi chiar durerile...
- Cu ce gînduri ai venit la Londra?
- Cu cele mai mari ambiţii. Să mă calific în finală şi de acolo să fac tot ce pot pentru a ajunge cît mai sus. În finală se pot întîmpla tot felul de surprize. Important este să fii acolo.
- Cu emoţiile cum stai?
- Sincer? La nici un concurs nu am fost atît de relaxată. Pînă în urmă cu cîteva zile, am fost atît de încordată încît simţeam că explodez. Apoi, cu două zile înainte să plec spre Londra, parcă m-am limpezit. M-am liniştit dintr-o dată. Nu-mi explic ce se petrece cu mine, dar mă simt extraordinar de bine!
- La ce vîrstă se atinge maturitatea în proba ta?
- Cred că în jur de 26 de ani, pînă la 30 de ani. Deci mai am timp....
