Dacă Jimbolia şi Buziaşul au o suprafaţă de 80 de metri pătraţi de zonă verde pe cap de locuitor, la Timişoara, aceasta depăşeşte cu puţin 16 metri pătraţi. Adică, sub nivelul minim admis, de 20 de metri pătraţi pe locuitor. Pentru a mai remedia din acest neajuns, suprafeţele neutilizate de regiile şi societăţile Primăriei Timişoara vor fi transformate în spaţii verzi.
Mai mult verde pentru un aer curat
Pentru ca oraşul să fie mai curat şi mai puţin poluat, Municipalitatea a iniţiat un proiect de hotărâre de Consiliu Local prin care vizează preluarea de la Direcţia de Mediu, de la Colterm, de la Regia Autonomă de Transport şi de la alte instituţii din subordine a unor terenuri nefolosite, pentru a le transforma în spaţii verzi. Totodată, se are în vedere desfiinţarea scuarurilor dintre şosea şi trotuar pentru a fi lărgite şoselele.
Practic, în perioada următoare, angajaţii de la Direcţia de Patrimoniu a Primăriei Timişoara au misiunea de a identifica terenurile pretabile la spaţii verzi şi de a face demersurile necesare pentru trecerea lor la Direcţia de Mediu, pentru ca spaţiile verzi afectate de investiţiile Municipalităţii să poată fi compensate cu cele preluate prin această operaţiune, uşurând astfel obţinerea autorizaţiilor de mediu, se arată în proiect.
Potrivit iniţiativei, şi în zona Ronaţ, unde există un excedent de teren de aproximativ 300 de hectare, se vor planta perdele verzi de protecţie pe 50 de hectare. Primarul Timişoarei, Nicolae Robu, explica recent că se pot transfera terenurile care nu au rol funcţional, precum şi acele scuaruri dintre trotuar şi şosea, care reprezintă “principala sursă de noroi”, deoarece maşinile se urcă peste ele şi se transformă în zonă de pământ cu foarte puţină iarbă sau buruieni din care ajunge noroiul pe carosabil, iar cand se usucă se transformă în praf. Edilul Timişoarei mai ar
