Tot mai multe ţări de pe Bătrânul Continent vor să îşi consolideze bugetul prin taxarea celor avuţi. Analiştii spun că măsura doar ajută, nu şi rezolvă problema Sursa: REUTERS
Socialistul Francois Hollande a ajuns la Palatul Elysee mizând pe o promisiune electorală care a prins în vremuri de criză economică: supraimpozitarea bogaţilor. Anunţul că vrea să îşi onoreze acum promisiunea a făcut valuri printre avuţii francezi care se pregătesc să părăsească ţara pentru a-şi proteja finanţele.
La sud, în Spania, o ţară greu încercată financiar în prezent, premierul conservator Mariano Rajoy a majorat deja cota maximă de impozitare de la 45% la 52% pentru veniturile care depăşesc 175.000 de euro pe an. În Italia, o "cotizaţie din solidaritate" pentru înalţii funcţionari, introdusă de fostul premier Silvio Berlusconi, există încă din anul 2011.
Sursă sigură de fonduri
Măsurile adoptate în cele trei ţări i-au inspirat şi pe germani. Social- democraţii şi ecologiştii, ambele partide politice fiind în opoziţie, vor ca Germania să urmeze exemplul Franţei şi să instituie o taxă pe averea bogaţilor, care ar putea aduce anual circa 11,5 miliarde de euro suplimentar la bugetul de stat. Iar aceasta este suma calculată pornind de la scenariul că mulţi bogaţi vor alege să emigreze pentru a-şi pune la adăpost averea.
Potrivit săptămânalului Der Spiegel, cele două formaţiuni vor o taxă pe avere de un procent pentru persoanele care deţin active de peste 2 milioane de euro. Germania a mai avut, de altfel, o astfel de taxă, însă aceasta a fost eliminată în 1997 după ce a fost declarată neconstituţională.
Angela Merkel se opune
"Activele financiare au crescut foarte mult în Germania, de la 3,6 trilioane la 4,7 trilioane de euro între 2001 şi 2011. Dacă punem la socoteală şi proprietăţile, cifra se apropie de 10 trilioane", a declarat Walter Borjans, minis
