Preţurile crescute cauzate de recolta săracă şi de cererea în ascensiune marchează un moment oportun pentru ca Occidentul să reevalueze beneficiile biocombustibililor, potrivit unei analize publicate de The Guardian.

Ultimul deceniu a cunoscut dispariţia petrolului ieftin, ingredientul magic pentru dezvoltarea economiei mondiale după cel de-Al Doilea Război Mondial. Creşterea - a treia din ultimii cinci ani - a preţului porumbului, grâului şi boabelor de soia din această vară este un semn că era hranei ieftine a ajuns, de asemenea, la final.

Atât petrolul, cât şi hrana sunt exemple de forţe ale pieţei globale. Expansiunea pieţelor în curs de dezvoltare, precum China, a dus la o creştere a cererii atunci când existau constrângeri ale ofertei. În cazul petrolului, acestea includ războiul din Irak, embargoul impus în Iran şi faptul că unele dintre terenurile petroliere sunt secate înainte că unele noi să fie deschise.

Aceeaşi dinamică a cererii se aplică hranei. Nu doar că populaţia lumii creşte cu un procent pe an, dar consumatorii din ţările în curs de dezvoltare manifestă un apetit pentru dietele occidentale, bogate în proteine. Consumul de carne creşte în China, India şi Brazilia şi, din moment ce sunt necesare 7 kilograme de cereale pentru a produce un kilogram de vită (şi 4 kg pentru 1 kg de porc), cererea globală este, de asemenea, în continuă creştere.

Eficienţa fermierilor, care au mărit terenurile de producţie, a fost echilibrată de doi factori negativi: politicile din Statele Unite şi din UE, prin care cantităţi mari de porumb sunt folosite pentru producerea biocombustibililor, şi recolta slabă cauzată de vreme.

Dacă proiecţiile Băncii Mondiale sunt corecte, o creştere masivă în productivitatea agricolă va fi necesară în următoarele două decade. Vor fi încă 70 de milioane de guri de hră