Restructurarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB) şi a Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) - pe marginea căreia, în aceste zile, se poartă discuţii între liderii PSD şi PNL, pe de o parte, şi primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, pe de altă parte - creează frământări în interiorul societăţii româneşti deja fisurate.

Spectrul pierderii locului de muncă sperie familii întregi. Concedierea masivă de la RATB, pe motiv că regia n-ar fi profitabilă, deşi anul trecut a scos profit, va lăsa pe drumuri 4500 de oameni. Restructurarea de la RADET, regia responsabilă iarnă de iarnă pentru facturile împovărătoare pentru locatarii de la bloc, mai adaugă 2000 de persoane pe lista viitorilor şomeri. Ceea ce înseamnă că la cei 22.521 de şomeri (indemnizaţi şi neindemnizaţi) - cât avea Bucureştiul la sfârşitul lunii august, Municipale pentru Muncă (AMOFM) Bucureşti -, se adaugă încă 6500. Cum însă acestea nu sunt singurele disponibilizări din Bucureşti - şi în sectorul privat continuă să fie redus numărul angajaţilor - este clar că rata şomajului va fi mult mai mare decât era la sfârşitul lunii august (2,08% pentru zona Capitalei şi 4,90% la nivel naţional).

Spre deosebire de disponibilizaţii de la RADET (unde cei mai norocoşi, cu vechime mare, vor primi chiar şi 17.000 de euro cu titlu de compensare), cei care-şi vor pierde slujbele de la RATB vor primi compensări între cinci şi 13 salarii medii, în funcţie de vechime. Bani ce vor fi plătiţi de la bugetul Primăriei Capitalei. Ce bine că se plăteşte un multiplu al salariului mediu, care este de 2500 de lei, şi nu multiplu al salariului real al angajaţilor! Nu de alta, dar ar fi dat Primăria faliment dacă ar fi trebuit să plătească de 13 ori câte 4.000 de lei, cam cât ridică pe lună un şofer RATB.

Venitul acestuia în raport cu al profesorilor şi medicilor este un alt paradox care