După zeci de ani de carieră în armată, Ion Gheorghe a devenit educator parental într-o școală uitată de lume, unde îi învață atât pe copii, cât și pe părinții lor de ce e bună cartea

Săptămânal, educatorul organizează întâlniri cu elevii care riscă să abandoneze școala și cu părinții lor. Discută în grup și fac lucru manual, pentru a le arăta că școala nu e sperietoare

Ce ar fi putut să facă un bărbat când s-a trezit şomer după mai bine de 20 de ani de armată? Afganistanul ar fi fost o opţiune, însă Ion Gheorghe (38 de ani) a ales alt drum. A dat examen de titularizare şi, în 2008, s-a angajat consilier psiho-pedagogic într-o şcoală din Buzău.

„În armată, trecusem deja prin patru restructurări, trăiam zilnic cu frică şi stres. Trecerea n-a fost uşoară, dar mi-a redat liniştea”, povesteşte bărbatul, tatăl unui adolescent de 14 ani. Stinghereala din prima zi s-a transformat în pasiune și, treptat, a înțeles că asta ar fi trebuit să facă toată viața. „Începutul a fost groaznic, însă îmi plăceau copiii şi iubeam psihologia”, povesteşte consilierul.

Una era să pui la respect câţiva vlăjgani tineri, echipați soldățește cu vestoane kaki, alta era să găseşti soluţii la dramele celor mici. Cei mai mulţi dintre „pacienţii” lui de-o şchioapă, romi şi români deopotrivă, erau victimele absenteismului şcolar, flagelul care golește an de an băncile sălilor de clasă din toată țara. Pe undeva, descoperirea l-a bucurat. Avea nevoie de o cauză pentru care să lupte cu trup şi suflet.

Pentru asta, s-a apucat din nou de învăţat. A urmat cursurile gratuite organizate de Fundaţia Holt România şi UNICEF în cadrul campaniei „Hai la Şcoală” şi, în scurtă vreme, a căpătat licenţă de educator parental. Avea la dispoziție un an de zile ca să le arate adulților cum să devină părinții copiilor certați cu școala.

În bordeiele romilor cărămidari

Nimic