Singura ţară care recunoaşte dialectul aromân drept limbă oficială este Republica Macedonia.
De mai mult de 100 de ani, istoricii şi lingviştii încearcă să stabilească dacă aromânii sunt un popor diferit de români sau nu.
Opinia majoritară este că aromânii şi românii nord-dunăreni sunt ramuri ale aceluiaşi popor. Iar unul dintre argumentele cele mai des folosite este faptul că împart aceeaşi tradiţie şi, în mare, aceeaşi istorie.
În plus, dialectele folosite de românii nord-dunăreni şi de aromânii sud-dunăreni sunt mutual inteligibile, adică vorbitorii celor două dialecte se pot înţelege între ei, în ciuda fracturii produse în Evul Mediu, când cele două ramuri ale romanităţii orientale au fost separate prin aşezarea slavilor.Macedonia, model pentru restul Balcanilor
Aromânii, macedoromânii sau românii macedoneni reprezintă una dintre cele mai interesante comunităţi.
În timp ce aromânii au puţine drepturi sau deloc în alte state balcanice, cei care trăiesc în Republica Macedonia au situaţia cea mai bună. Aromânii de acolo sunt recunoscuţi drept minoritate naţională şi au chiar două partide, care, alături de formaţiunile macedonenilor slavi ori de cele ale albanezilor, au ajuns la guvernare şi, practic, se rotesc periodic la conducerea ţării.
De asemenea, televiziunea publică din Republica Macedonia are trei emisiuni pe săptămână în dialectul aromân, iar Cruşova este singurul oraş din lume în care dialectul aromân are statut de limbă oficială.
Sărbătoare naţională pe 23 mai
Românii macedoneni sunt mândri de acest statut şi au chiar o sărbătoare naţională aparte, în data de 23 mai. Ei se consideră drept cei mai vechi locuitori ai ţării.
„Practic, aromânii din Macedonia spun că istoria lor începe o dată cu Filip al II-lea şi cu Alexandru Macedon, iar printre strămoşii lor îi socotesc, alături de romani, pe vechi