Una dintre cele mai interesante conferinţe dedicate saşilor ardeleni a avut loc la Centrul Cultural German din Cluj, sub egida Facultăţii de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai. Conferinţa a reunit invitaţi din România, Germania, Austria, dar şi din alte ţări europene, care au dezbătut o noţiune extrem de interesantă: "Heimat"-ul. Este vorba de un cuvânt intraductibil, care are sensul aproximativ de "ţinut natal". "Heimat nu înseamnă patrie, pentru că acest cuvânt s-ar traduce prin Vaterland. Heimat semnifică mai degrabă ţinut natal.
Este un cuvânt extrem de important pentru saşii ardeleni, care s-au stabilit în Germania sau în alte ţări occidentale. Deşi Heimat nu are plural, în cadrul acestei conferinţe am ajuns la concluzia că putem avea mai multe Heimat-uri", a spus Ingebord Szollosi. Ea a mărturisit că saşii emigraţi ţin la limba română şi la ţinuturile lor natale, unde se consideră în continuare acasă. "Este o mare diferenţă între germanii sudeţi ori cei din Silezia, care au fost expulzaţi de Cehoslovacia ori de Polonia la finalul celui de-al doilea război mondial şi cei care provin din România. Pe noi nu ne-a expulzat nimeni, de aceea preţuim în continuare limba română, iar Heimat-ul nostru se regăseşte deopotrivă aici şi în Occident. De aceea, saşii revin cu plăcere în Transilvania, iar unii se întorc definitiv aici", a spus Ingeborg Szollosi.
Heimat-ul lui Cioran
La conferinţă a participat şi poeta Ana Blandiana. Ea le-a relatat celorlalţi invitaţi o experienţă personală, când, în trecut, l-a întâlnit la Paris pe marele exilat Emil Cioran. Deşi filosoful se dezisese de limba română, atunci când Ana Blandiana i-a relatat că a vizitat satul lui natal, Răşinari, şi că a fost în Sibiu, brusc, marelui filosof i s-au trezit nostalgia şi amintirile şi nu a mai contenit cu întrebările legate de locurile copilăriei şi tinereţii sale. Astfel, Emil
