(Micul îndreptar geografic cu privire la ARD se află aici. Cel care are ca subiect USL se află aici).

Analizând rezultatele alegerilor din 2008, mulţi oameni cred că sistemul defavorizează partidul aflat pe locul unu ca voturi la nivel naţional, adăugând mandate partidului de pe locul trei (ex. cu 18% din voturi iei 22% din mandate). La aceste alegeri vom vedea ceva diferit, în special dacă există un număr mare de judeţe în care USL câştigă multe mandate cu 50%+1, PPDD şi ARD putând suferi o reducere semnificativă a procentului de mandate prin comparaţie cu procentul de voturi primite (ex. cu 15% din voturi iei 11% din mandate).

Pentru că acest lucru e foarte important pentru PPDD, îl voi explica în continuare folosind un exemplu familiar.

Situaţia A: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 49%, ARD 26%, PPDD 25%.

USL obţine 2 mandate (49% din 5, rotunjit în jos).

ARD 1

PPDD 1.

Un mandat se duce la alocarea naţională.

Situaţia B: un judeţ cu 5 colegii în care, indiferent de colegiu, avem aceleaşi rezultate: USL 51%, ARD 25%, PPDD 24%.

USL obţine 5 mandate, câştigând “din prima” cinci mandate.

ARD are dreptul la 1 mandat (adică 25% din 5 = 1.25)

PPDD 1 (24% din 5 = 1.2).

Nu mai există trimitere de procente la redistribuirea naţională.

În ambele situaţii PPDD a obţinut un mandat. Dar…

În “situaţia A” acel mandat este unul din 5, adică 20% din mandatele alocate în acel judeţ. Poate că la alocarea naţională PPDD mai primeşte încă un mandat, deci vorbim de 40% din mandatele alocate în acel judeţ.

În “situaţia B” acel mandat este unul din .. 7, adică 14% din mandatele alocate în acel judeţ.

La nivel naţional diferenţele vor fi semnificative. O victorie majoră a USL va pune ARD şi PPDD în aceeaşi barcă: o pondere mai mică în parlament dec