Promovarea produselor româneşti poate constitui o discriminare faţă de bunurile provenite din alte state ale UE, iar restricţiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre, potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei, informează Mediafax.
Sfarşitul anului 2011 a adus o nouă propunere legislativă în sectorul de retail, şi anume condiţionarea impusă supermarketurilor şi hipermarketurilor de a comercializa produse de origine autohtonă în proporţie de cel puţin 80% din suprafaţa magazinului şi relocarea magazinelor cu suprafaţă medie sau mare în afara oraşelor.
Iniţiativa legislativă a fost respinsă de Senat, fiind înregistrată la Camera Deputaţilor pentru dezbatere şi transmisă pentru raport la comisiile parlamentare.
"În ceea ce priveşte obligativitatea supermarketurilor şi a hipermarketurilor de a vinde produse româneşti în proporţie de cel puţin 80%, această prevedere poate constitui o discriminare faţă de celelalte structuri de comercializare de produse preponderent alimentare, cum ar fi magazinele mici de cartier, chioşcurile, formatele cash&carry sau magazinele de tip discounter. De asemenea, promovarea produselor româneşti poate constitui o discriminare faţă de bunurile provenite din alte state ale Uniunii. În mod similar, restricţiile cantitative ale importurilor sau orice măsuri care ar putea avea efecte echivalente sunt interzise între statele membre", potrivit unui raport al Consiliului Concurenţei.
În ceea ce priveşte produsele alimentare de bază, în perioada 2005-2011 majoritatea au fost cumpărate de către marii retaileri de la furnizori români. Singura categorie care prezintă o modificare semnificativă faţă de anul 2009 este uleiul, unde se înregistreaza o scădere a achiziţiilor de produse de la furnizorii români de peste 10% în favoarea produsel
