Nu doar doi candidaţi, reprezentând două partide - Partidul Democrat şi Partidul Republican - ci şi două viziuni diferite asupra societăţii şi a economiei se vor înfrunta în alegerile prezidenţiale americane din 6 noiembrie (orele Americii) - spectacolul cu acoperire planetară în care se va decide ce politică va adopta cel mai puternic stat al lumii în următorii patru ani.
Odată cu prezidenţialele se va alege o nouă Cameră a Reprezentanţilor şi o treime din Senat. În total, costul campaniei electorale pentru toate alegerile a fost estimat la o sumă astronomică - 7 miliarde de dolari.
Sondajele nu dau un răspuns. Ieri, la 48 de ore distanţă de deschiderea urnelor la care sunt aşteptaţi 200 mil. alegători, preşedintele în exerciţiu Barack Obama şi adversarul său republican Mitt Romney erau la egalitate - fiecare întrunind 48% din intenţiile de vot, potrivit unui sondaj difuzat de ABC News/Washington Post.
Lupta se dă pentru câteva state cheie care nu s-au decis şi de votul cărora depinde totul. În SUA, alegerile sunt "indirecte" prin intermediul marilor electori (fiecare stat are un număr de electori proporţional cu dimensiunea populaţiei), care, de obicei, dau toate voturile dintr-un stat candidatului care câştigă votul popular. Numărul magic: 270 de mari electori pentru a ajunge preşedinte.
Obama înregistra ieri un nivel de preferinţă mai mare cu 6% în rândurile femeilor, în timp ce Romney înregistrează cu 7% mai mult în rândurile bărbaţilor. Albii îl preferă pe Romney, restul pe Obama. Tinerii îl preferă pe Obama, iar persoanele mai în vârstă pe Romney. Acesta este tabloul. Dar pe ce se bat cei doi candidaţi?
Pe Romney nu-l putem evalua decât în ceea ce intenţionează să facă. Să reducă taxele, în principal, şi să reducă rolul statului în societate şi în economie. Pe Obama îl putem evalua după c
