Zonă mănoasă înainte de 1989, „Sahara Olteniei” se luptă cu expansiunea nisipului. Cauza: după Revoluție, a început jaful. Localnicii au distrus sistemele de irigații și au pus la pământ păduri întregi.

1 /.

Numai în Dolj sunt peste 100.000 de hectare în curs de aridizare, zonă cunoscută, istoric, drept „Sahara Olteniei” - un triunghi, pe hartă, între Craiova, Calafat și Corabia. Duminică, de la ora 18.30,în cadrul campaniei „România din interior”, Digi24 descifrează de când durează fenomenul. Răspunsul este, ca în cazul majorităţii problemelor cu care se confruntă România acum, după Revoluţie. Înainte de 1989, autoritățile au reușit să transforme pământul nisipos într-un paradis agricol.

Pentru a stopa expansiunea nisipurilor, în anii 70, au fost plantate, pe mii de hectare, perdele forestiere care opreau spulberarea nisipului. Tot atunci a fost pus în practică, din banii Băncii Mondiale, sistemul de irigații Sadova-Corabia, care, în condiții de secetă, aducea apă pe 400.000 de hectare. Întreaga structură agricolă, inspirată de modelul californian de agricultură irigată în deșert, producea mii de tone de fructe, legume, cereale, multe pentru export.

„Ce s-a încercat să se facă? În primul rând că nu poți să ții un teritoriu cu o așa suprafață, de sute de mii de hectare, să-l ții nefolosit. Și atunci cercetările au dovedit ca pe lângă folosirea speciilor forestiere de tipul salcâmului, poți să practici culturi care să-ți aducă mari beneficii. Poți, de exemplu, să amenajezi livezi - si aici au existat livezi deosebite de cireși, de vișini, de piersici etc. - poți să folosești chiar și pentru legumicultură. Dar poți să folosești vița de vie”, a explicat Călin Dănuț, cercetător în cadrul Institutului de Geografie al Academiei Române.

În „Sahara Olteniei”, reporterii „România din interior” au aflat cum a ajuns o zonă măn