Produsele tradiționale au început să dea afară de pe rafturi marfa multinaționalelor din industria alimentară.
Chiar dacă nu produc în cantităţi industriale, micii producători şi-au găsit făcut loc în magazine, acoperind, în general, nişe de piaţă. Sunt apreciaţi, însă, pentru reţetele tradiţionale şi modul de fabricare a alimentelor (înscrise în Registrul de produse traţionale de la Ministerul Agriculturii), de cele mai multe ori manual.
Fie că este vorba de zacuscă, dulceaţă de trandafiri, pâine pe vatră, brânzeturi sau cârnaţi, produsele tradiţionale au deja reţeaua lor de clienţi, mai ales că în ultima vreme românii nu se mai inghesuie după produse foarte ieftine. Sunt destui cei care vor mărfuri de calitate, chiar dacă dau un ban în plus.
"Cel mai greu a fost să ne promovăm pe piaţă, mai ales în primul an. După ce am devenit cunoscuţi, am ajuns să ne caute supermarketurile şi străinii. Nici n-avem producţie să satisfacem cererea", spune Nicoleta Aspazia Florea, un producător de dulceaţă de trandafiri din Ucea de Sus (Braşov).
Aceasta vinde circa 60% din producţie către reţeaua Auchan, iar restul la târgurile de produse tradiţionale. A mai avut încă o solicitare de la un alt mare lanţ pe care l-a refuzat însă. Acum are o plantaţie de trandafiri de circa 2.000 de metri pătraţi, pe care vrea să o mărească, poate chiar să o dubleze în 2013. Între timp, speră să obţină şi certificarea ecologică pentru plantaţie. Nicoleta Florea produce dulceaţă, sirop şi oţet de trandafiri.
Citeşte toată povestea despre cât şi cum câştigă familia Florea pe agrointel.ro
Un alt producător de specialităţi din carne şi brânzeturi tradiţionale din Galaţi a reuşit să intre în reţeaua Metro, ba chiar să-şi deschidă un magazin propriu într-un mall, la AFI Cotroceni.
S-a luptat însă mult până să ajungă aici şi să obţină "credibilitate", după cum spune Mariu