În opinia lui Laszlo Tokes, atât Moldova, cât şi Transilvania au de suferit de pe urma politicilor decise la Bucureşti
La doar câteva zile după aniversarea celor 94 de ani scurşi de la Marea Unire a Transilvaniei cu România, din 1918, şi cu doar câteva zile înainte de alegerile parlamentare din 9 decembrie, europarlamentarul maghiar Laszlo Tokes agită din nou spiritele. El a dat de înţeles electorilor din Transilvania că au de ales între două opţiuni: federalizare sau colonizare.
Înapoi în secolul XIX
În ultima săptămână de campanie electorală, Laszlo Tokes a lansat un nou atac la adresa noţiunii de stat naţional unitar. "Este evident că România nu este un stat naţional unitar, câtă vreme aici nu trăiesc doar români", a spus Laszlo Tokes. El a insistat pe faptul că acest concept ar fi reprezentativ pentru secolul XIX, care ar fi perimat. Întrebat, însă, dacă nu cumva este perimat şi conceptul de autodeterminare naţională, în baza căruia Laszlo Tokes cere autonomia Ţinutului Secuiesc şi federalizarea României, europarlamentarul maghiar a schimbat foaia.
Laszlo Tokes a calificat noţiunea de stat naţional unitar drept "jignitoare şi exclusivistă". În schimb, în opinia sa, ideea de autodeterminare ar fi fost un "principiu internaţional democratic". Laszlo Tokes a spus că, în baza ideii de autodeterminare, pentru care pledează acum şi secuii, românii ar fi votat în anul 1918, Unirea Transilvaniei cu România. Însă el a spus că maghiarii ardeleni nu au fost întrebaţi dacă doresc să se unească cu România sau nu. Însă, europarlamentarul maghiar a uitat să menţioneze faptul că maghiarii din Budapesta au refuzat, în tot secolul al XIX-lea, principiul autodeterminării. Istoricii clujeni au demonstrat, în repetate rânduri, că autonomia secuilor nu a fost anulată de politicienii români, ci de cei maghiari, după Ausleigh, adică după transformarea Imperiu
