Comentariul pe care-l consacram victorie FSN la scrutinul din 20 mai 1990 se intitulat Un vot îngrijorător pentru Frontul Salvării Naţionale. Nu, nu era o ironie la adresa unui moment în care un Balamuc politic punea stăpînire peste România. Era un titlu care acoperea un comentariu avînt drept premisă un paradox: După un scrutin precum cel din 20 mai 1990, cea mai mare problemă nu e în tabăra învinşilor, ci în tabăra învingătorilor.
E o premisă valabilă şi pentru comentariul despre victoria înfricoşătoare a USL la scrutinul din 9 decembrie 2012.
Înfrîngerea e uşor de gestionat.
Se vede asta din întîmplările de la PDL.
Liderii Portocalii au mormăit, au bombănit, s-au jeluit pentru ca, în final, să concluzioneze asupra nevoii de unitate, de solidaritate şi alte bla-blauri.
Cînd ai obţinut un asemenea scor, cînd practic iei locul PCR după alegerile dinainte de 1989, gestionarea victoriei constituie o mare problemă.
E unul dintre motivele pentru care nu şovăi să intitulez acest comentariu:
Un vot îngrijorător pentru USL
Actualelor frămîntări din Alianţă, întîlnite şi după alte alegeri în tabăra învingătorilor, nu vor duce la ruperea USL, cum cred sau cum speră unii. De altfel, între noi fie vorba, spargerea colhozului politic înainte de a începe să guverneze ar fi o nenorocire pentru democraţie. Iniţiativa formării unei Coaliţii de iarmaroc, alcătuite din formaţiuni şi persoane fără nici o altă legătură decît mirosul de fleică al Puterii nu va trebui să se mai repete. Pentru asta e nevoie ca formula asta artificială să se dovedească dezastruoasă în exerciţiul Guvernării. Deşi USL va supravieţui crîncenei bătălii pentru ciolan din aceste zile, cu atît mai crîncenă cu cît ciolanul s-a micşorat, în timp ce Haita s-a mărit urieşeşte, în exerciţiul Guvernării din perioada următoare, mamutul se va dovedi greu de administrat. Teoretic tre
