Motivaţia unei astfel de decizii pare să fie echilibrul bugetar, decizii în justiţie pe bandă rulantă în favoarea unor categorii profesionale bugetare putând scoate deficitul din grafic. Practic, o "rostogolire" clasică.Ordonanţa de Guvern a fost adoptată marţi, potrivi Mediafax; o lege asemănătoare fusese votată în Camera Deputaţilor în octombrie anul trecut (eşalonarea hotărârilor ce deveneau executorii în 2012), contestată de PSD la Curtea Constituţională (contestaţie respinsă însă).
Ca şi în varianta din 2011, în primul an de eşalonare se achită 5% din valoarea titlului executoriu. În al doilea an va fi plătit 10%, iar în al treilea va fi acordat încă 25% din valoarea titlului executoriu. În al patrulea an, bugetarii care au câştigat în instanţă drepturi salariale vor mai primi 25%, pentru ca restul, în cuantum de 35%, să fie plătit în al cincilea an de la data la care hotărârea devine executorie. În cursul acestui termen, orice procedură de executare silită este suspendată iar sumele în cauză vor fi actualizate cu indicele inflaţiei.
"Un asemenea proiect era visul de aur al lui Boc. Vă amintiţi cum Preşedintele Băsescu le cerea judecătorilor care dau decizii în favoarea angajaţilor la stat, după celebrele tăieri de 25%, să specifice şi sursele de finanţare? Cred că probabilitatea ca o astfel de hotărâre să fie desfiinţată la Curtea Constituţională este destul de mare. Ma rog, dacă la Curte ar fi judecători şi nu politicieni şi dacă respectivii ar şti şi ceva carte" spune avocatul Gheorghe Piperea.
Problema care se pune în cazul acestor eşalonări este discriminarea stat-privat. Un angajat la privat care câştigă împotriva angajatorului îl poate executa silit, vânându-i banii din conturi sau bunurile de orice tip (asta dacă angajatorul n-a intrat strategic în insolvenţă), în timp ce un angajat la stat va aştepta cuminte timp de 5 ani să îşi recu
