N-am obiceiul să răspund pedelacilor anonimi care mă atacă pe forum. Fără a contrazice afirmaţiile mele, pentru asta ar trebui să aibă şi minte, şi argumente, ci limitându-se la a scormoni în haznaua care le ţine loc de creier, în căutarea celor mai grosiere, îmbăloşate şi abjecte înjurături. Şi fac asta ori de câte ori sunt biciuţi de stăpânul sau stăpânii care-i ţin în lanţ şi care turbează când văd că mai sunt voci sau pixuri care nu li se ploconesc, ci dimpotrivă. Nu le răspund de regulă unor asemenea nevertebrate fără chip şi nume, aşa cum nu dau atenţie nici potăilor care stau pitite pe sub maşini, încercând să vadă dacă îţi pot flenduri manşeta pantalonilor. Reacţiile lor bezmetice, însă, dovedesc că accentele critice şi la obiect îşi ating ţinta şi ustură al naibii. Pentru că, în cazul celor care şi-au bătut joc ani de zile de ţară şi de poporul ei, adevărul ustură şi anticipează chiar şi ispaşa.
Ţuţării şi maidanezii năimiţi de portocaliii de curând debarcaţi, dar reintraţi în Parlament pe uşa din dos, ori securizându-şi la propriu, cu sârmă ghimpată, palatul din Deal (cel care până acum vreo trei ani avea "porţile deschise") au sărit ca arşi pentru că am cutezat să observ inoportunitatea vilegiaturilor prezidenţiale pe bani publici. Hălăduieli şi sindrofii împreună cu familia, cu finii şi cu mai mult decât controversate personaje din fosta guvernare, personaje ale căror nume tot revin legate de afaceri tenebroase pe seama bugetului de sta. Şi a căror desluşire nu iscă prea mult entuziasm procurorilor de la DNA, din moment ce nu auzim barem de vreo citare ca martor.
O ştire a fost reluată obsesiv de televiziunile de ştiri şi de posturile de radio. 80 % dintre români au petrecut acasă sărbătorile, cu cheltuieli minime, 7% s-au dus pe la rudele de la ţară, că tăiaseră porcul, şi doar vreo 7% şi-au permis să dea o fugă în vreo staţiune mon