Majoritatea reprezentanților parchetelor din România consideră că recentele discuții pe marginea atribuțiilor procurorilor produc îngrijorare în rândul acestei profesii. În plus, alegerea unui procuror în funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) este în concordanţă cu dispoziţiile Constituţiei, ”având în vedere că membrii Consiliului au acelaşi statut şi aceeaşi vocaţie”.

„Luările de poziţii publice din partea unor asociaţii profesionale ale magistraţilor şi a unor persoane publice ce pun în discuţie statutul procurorului în România şi apartenenţa la corpul magistraţilor ca urmare a rezultatului alegerilor noii conduceri a Consiliului Superior al Magistraturii din data de 4.01.2013 sunt de natură să provoace îngrijorarea membrilor acestei profesii”, se arată într-un comunicat al Parchetului General. 92% din cei 1982 procurori consultaţi au fost de acord cu acestă declarație.

Statutul procurorilor, reglementat de Constituție

În plus, ”statutul procurorului în România este clar definit în Constituţie şi în legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Rolul acestuia în activitatea judiciară, calitatea sa de magistrat, principiile în baza cărora îşi desfăşoară activitatea şi pe baza cărora se organizează cariera sa, sunt în mod explicit reglementate de cadrul normativ în vigoare şi conforme standardelor internaţionale”, se mai arată în comunicat. Alegerea unui procuror în funcţia de preşedinte al CSM este în concordanţă cu dispoziţiile Constituţiei şi ale Legii nr.317/2004, având în vedere că membrii Consiliului au acelaşi statut şi aceeaşi vocaţie, iar Consiliul este forul comun având ca scop apărarea independenţei justiţiei. Alegerea preşedintelui este rezultatul votului majorităţii membrilor Consiliului, în condiţiile legii.”

Asociația Procurorilor din România, nereprezentativă

Totodată, 80% din procurorii