Paktul Băssentrop-Pontov are deja o lună vechime. Care sunt efectele acestui troc în politica românească? Se simte cumva o îmbunătăţire a climatului dezbaterii politice, sunt cele două instituţii – Preşedinţie şi Guvern – în poziţia de parteneri înhămaţi la urnirea României spre un “mai bine?”.

În cele 30 de zile care au urmat nopţii “marelui compromis”, preşedintele a făcut ceea ce era obligat să facă prin Constituţie: în urma alegerilor l-a desemnat premier pe Victor Ponta. Fără “pakt” nu l-am fi avut pe Ponta instalat în Palatul Victoria? Evident că Băsescu nu avea de ales o altă variantă. După zilele de săniuş motorizat şi turism teleportat, preşedintele, care şi-a câştigat dreptul de a fi apelat la persoana a doua (n.n. – nu s-a precizat şi plural) prin paktul de la miezul nopţii, a revenit la treabă. Înţeleg prin “treabă” obiceiurile lui vechi, adică sforăriile şi manipulările. Alegerile din CSM i-au întrerupt lunecuşul prin ariile rezervate, şi preşedintele de persoana a doua (dumneata sau tu? – vorba cântecului) şi-a pus scenariul în aplicare. Totul pentru front, totul pentru victorie – este lozinca stalinistă sub care şi-a derulat Băsescu Traian acţiunea de ocupare a CSM tot de garda lui. Hăineală (Hajnal) Ghica şi Vasilică Patilineţ – păpuşile la cheie – sau pus în vârf printr-o manevră dolozivă. Omul de persoana a doua şi-a anunţat următoarea mişcare chiar în timpul şedinţei CSM, fluturând Constituţia, dar minţind cu textul “sfânt” în mână. Chipurile, doar CSM îi va trimite propunerile pentru procurorul general şi şeful DNA. Pivniceru ia dat în cap persoanei a doua chiar cu opera citată, fapt ce reprezintă o abatere de la prevederile pactului fără valoare juridică Băssentrop-Pontov.

Înţelegerea nocturnă stipula că în public trebuie să te abţii de la critici, divergenţele fiind de aplanat prin consilieri şi secretari de stat. Mona şi B