Cu uşile închise, comisiile reunite de politică externă ale parlamentului au discutat ieri despre tragedia din Algeria, convocat fiind ministrul Titus Corlăţean. S-a discutat "noi între noi", Laszlo Borbely afirmând în final că nu erau chestiuni de uz public. Tot discrete sunt şi argumentele datorită cărora, isprăvind lupta cu criminalitatea din ţară, DIICOT a deschis un dosar penal legat de atacul Al-Quaida De uz public, însă, se pare că vor fi urmările unor declaraţii ale preşedintelui Băsescu şi ale ministrului Corlăţean. Primul declarase că trebuie să decelăm "ce ne asumăm din ce s-a întâmplat în Algeria", iar celălalt i-a ţinut imediat isonul: "România să rămână ferm angajată în lupta contra terorismului".

Aşa este, România trebuie să facă tot ce poate spre a stăvili fundamentalismul şi terorismul care, în multe zone de pe glob, fac numeroase victime. Dar îi e practic imposibil să asigure protecţia celor care pleacă pe cont propriu, prin angajamente personale cu firme străine, mai ales în zone fierbinţi. Guvernanţii români de ieri şi de azi, înainte de a înregistra certificate de deces ale unor români nevoiţi să plece din ţară pentru a găsi o pâine, ar trebui să răspundă ce au făcut spre a le asigura acasă un loc de muncă. România, la posibilităţile şi resursele sale, îşi poate demonstra angajarea antiteroristă făcând din ea însăşi o zonă securizată, fără acces şi rezidenţă ori tranzit pentru nişte sceleraţi. Care au cam început să ne calce pragul.

Este lesne, însă, de observat, sub mandatul lui Băsescu, o tendinţă belicoasă, de accentuată implicare armată, cu sacrificii omeneşti şi cu mari costuri materiale, în teatre de luptă cu care nu avem nimic - sau în orice caz nu direct - de a face. Oricum, de fiecare dată, am avut mari pierderi umane şi materiale. Ne-am implicat în Irak, în căutarea unor inexistente arme de ucidere în masă invocate de CI