Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca pe 14 mai recursurile celor opt inculpaţi din Dosarul Transferuri. Condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti cu pedepse cuprinse între trei şi opt ani, după ce Tribunalul Bucureşti îi achitase în prima instanţă, acuzaţii continuă să se arate derutaţi de discrepanţa celor două decizii. Ca ei, şi majoritatea oamenilor din fotbalul românesc. "Una dintre instanţe a greşit, e clar. Nu pot să precizez eu care, dar să nu uităm că fotbalul are un potenţial mare de imagine", sugera Mircea Sandu în urmă cu două zile, în cadrul unei conferinţe de presă.

ProSport a selectat câteva cazuri din acest dosar spectaculos, prezentând doar datele acceptate de toată lumea, precum şi cele două motivări diferite ale judecătorilor. Concluziile le trageţi dumneavoastră.

Preambul

În rechizitoriul procurorilor DNA, "Cazul Mitea" este ştampilat cu acuzaţiile de înşelăciune şi spălare de bani. Învinuiţi: Cristi Borcea, Ioan Becali, Victor Becali. Clubul Dinamo ar fi fost prejudiciat cu 720.000 de euro prin transferul lui Mitea la Ajax, banii respectivi ajungând direct în conturile firmei fraţilor Becali, Internaţional Sport Management.

Fapte certificate prin documente

» Pe 10.04.2003, Cristi Borcea a semnat în numele FC Dinamo un protocol cu o firmă din Olanda (deţinută de avocatul Johan Versluis, omul de legătură al fraţilor Becali), prin care a vândut drepturile de transfer referitoare la Nicolae Mitea, pentru 125.000 de USD. Firma urma să-şi recupereze banii după transferul lui Mitea.

» Pe 05.06.2003, Biroul Exe-cutiv al CA de la Dinamo n-a fost de acord cu condiţiile solicitate de jucător pentru prelungirea contractului (Mitea a cerut 120.000 USD pe an!), jucătorul urmând să devină liber la finele acelui sezon.

» După această şedinţă, Borcea a semnat o adresă prin care Mitea putea pleca oriunde fără nicio