Cu un calm bine studiat și cu siguranță sugerat de consilieri, de presa care nu i-a iertat ”ieșirile” din decembrie când îi tuna și-i fulgera din te miri ce, cu freza impecabilă fără nicio șuviță ridicată, bretonul aranjat cuminte pe-o parte, voce bine așezată în parametri fonici normali, Crin Antonescu și-a început declarațiile de la sediul PNL luând în cătare ținta favorită fără de care nu mai există discurs, conferință de presă, apă sau aer, Traian Băsescu.

După ce l-a tocat, l-a întors pe toate părțile și l-a înfierat cu mânie (dar fără nervi), a trecut la mărețele realizări ale PNL, de când s-a înhăitat în măreața cârdășie cu alde PSD, evidențiind posturile de miniștri, secretari de stat, prefecți, consilieri, arătând ca o introducere a ceea ce urma să-i reproșeze lui Tăriceanu, dar mai târziu.

Deocamdată, face o haltă pe la Justițîii și-o laudă pe madam ministreasa Mona Pivniceru, un exemplu de profesionalism și corectitudine în viziunea sa, total liberă din punct de vedere politic, cu toate că doamna ministru este cunoscută ca fiind ”de-a casei”, participând chiar la ședințe PNL. Halta s-a prelungit cu un citat dintr-un articol de lege care spune că ”președintele numește în funcția de procuror general la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM”, cu alte cuvinte, doamna Pivniceru are pâinea și cuțitul, iar președintele să facă bine să nu mai interpreteze cum îl duce capul, Constituția.

Parcă-parcă am sesizat un zvâc de nervi, dar s-a abținut eroic și-a trecut la subiectul care făcea de fapt obiectul declarației de presă: Călin Popescu Tăriceanu, bănuit că ar fi trecut de partea dușmanului, dând apă la moara băsiștilor și a dușmanilor USL. De aici, discursul a căpătat niște nuanțe cocalarești în care a amestecat reproșuri de neimplicare, dușmani și conspirații, toate acestea îndreptate împotriva sa, care este președinte P