ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, iar, în ultimele luni, Ministerului Public, DNA şi ICCJ au continuat să lucreze profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme, se arată în raportul CE publicat miercuri.

Raportul MCV dat publicităţii miercuri de Comisia Europeană menţionează că abordarea Înaltei Curţi în ceea ce priveşte dosarele de corupţie la nivel înalt a continuat să se caracterizeze printr-un grad binevenit de administrare proactivă a cauzelor.

"ICCJ a raportat progrese semnificative în gestionarea dosarelor de corupţie la nivel înalt, înregistrându-se o scădere de la 28 la 10 cauze pendinte, precum şi o creştere a numărului de cauze soluţionate în primă instanţă. În dosarele în care inculpaţii au fost condamnaţi s-a adoptat, de asemenea, în continuare, o abordare mai proporţională şi consecventă a pedepselor. Rezultatul este acela că justiţia este percepută ca îndeplinindu-şi mai eficient rolul disuasiv", se arată în documentul citat.

CE consideră că se impune, de asemenea, ca asigurarea respectării legii să funcţioneze în mod eficient şi echitabil în cadrul întregului sistem şi că ICCJ a continuat să facă progrese în ceea ce priveşte stabilirea de standarde şi orientări pentru instanţele inferioare.

"În ultimele luni, Ministerul Public, Direcţia Generală Anticorupţie şi Înalta Curte au continuat să lucreze în mod profesionist şi imparţial, uneori fiind supuse unei presiuni extreme. Rezilienţa dovedită până în prezent de instituţiile respective întăreşte concluzia că rezultatele pe care acestea le-au obţinut în materie de sancţionare a corupţiei la nivel înalt se numără printre cele mai semnificative semne ale progreselor realizate de România în cadrul MCV. Este esenţial ca acest progres să se menţină sub noua conducere. De asemenea, acesta nu trebuie s