Ţara fierbe şi nu fără motiv! A venit sorocul! În absoluta, incasabila, vigilenta şi atotcuprinzătoarea sa Mărinimie şi Înţelepciune, Comisia Europeană a metaharisit ca, la anumite vremi, să se zborşească oficial la noi, pe motiv de justiţie. It's done!
Noul raport poartă numărul de cod COM(2013) 47 final! Ca să nu i se ia de urît, de unul singur, documentul face extinse referiri la "fratele" său mai mare, născut cu doar cîteva luni înainte, oficial numit COM(2012) 410 final. Problema cu rapoartele acestea, care pretind că evaluează "progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare", în domeniul Justiţiei, este una simplă: nici separat, nici împreună, nu fac nici cît o ceapă degerată, pentru simplul motiv că nu spun nimic, pe fond. Iar, în puţinele ocazii cînd scapă totuşi ceva cu sens, ceea ce spun este atît de deformat, unilateral şi lipsit de grijă pentru consecinţe, încît stai şi te întrebi dacă cei care le-au redactat au apucat să le şi citească, măcar o dată. Limba de lemn în care sunt redactate şi logica de gumilastic care prezidează asupra textului sunt capabile să creeze iluzia unei evaluări, doar cititorilor care caută şi găsesc în ele ceea ce voiau să afle, indiferent dacă rapoartele cu pricina erau sau nu scrise vreodată, adică propriile prejudecăţi! Nu trebuie, însă, să fie cineva doctor în drept, ori în logică pentru a băga de seamă farsa, în acelaşi timp tristă şi sinistră, care se ascunde în paginile "preţioaselor" documente.
Să o luăm cu începutul! Documentul, mai cuprinzător, cel din iunie 2012, susţine că evaluarea Comisiei s-ar face pe baza unor obiective de referinţă stabilite pentru patru aspecte (domenii): reforma sistemului judiciar, integritatea, combaterea corupţiei la nivel înalt, combaterea corupţiei în sistemul public. Iar ca etalon definitoriu al evaluării proclamă: "caracterul dura
