Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car. Aşa că politicienii bihoreni s-au reunit joia trecută pentru a discuta chestiunea regionalizării înainte ca aceasta să fie pusă în dezbatere sau chiar decisă de liderii de la Bucureşti.
Miza a fost, deocamdată, formarea unui "front" comun pentru ca Oradea să fie declarată centru de regiune, nu să rămână, cum e de câţiva ani, la periferia unei regiuni dominate de Cluj, în care se alege doar cu firimituri. Care sunt, însă, şansele şi argumentele bihorenilor, de vreme ce premierul Victor Ponta vrea să menţină actualele regiuni, iar fiecare partid are câte o variantă proprie de regionalizare? Infime...
Câte pălării, atâtea idei
Tema regionalizării a fost lansată în 2011 de Traian Băsescu, nemulţumit că cele 8 regiuni de dezvoltare economică înfiinţate în 2004 pentru absorbţia fondurilor UE sunt ineficiente. Ca urmare, Băsescu propunea desfiinţarea tuturor celor 41 judeţe şi înlocuirea lor cu 12 regiuni administrative, care să cumuleze atribuţiile consiliilor judeţene şi să elaboreze proiecte mai ample decât cele de interes strict judeţean.
Tot în 2011, UDMR a avansat altă variantă: judeţele să rămână cum sunt, iar pe lângă ele să existe 16 regiuni de dezvoltare, fără atribuţii administrative, ipoteză în care Oradea ar fi centrul unei regiuni formate din Bihor, Sălaj şi Satu Mare. Proiectul UDMR a fost însă ignorat, întrucât consfinţea o regiune "secuiască", formată din Harghita, Covasna şi Mureş.
În chestiune a intervenit anul acesta şi premierul Victor Ponta, motivând că România trebuie să fie pregătită pentru viitorul exerciţiu financiar al UE, 2014-2020, când Uniunea va finanţa preponderent proiecte regionale. Ca urmare, a spus Ponta, dată fiind presiunea timpului, cel mai potrivit ar fi ca actualele regiuni de dezvoltare să fie transformate în regiuni administrative, care să preia atât din
