Dreptul la muncă al românilor în Marea Britanie, mai precis îngrădirea acestuia şi după 1 ianuarie 2014 nu este doar un subiect de campanie pentru tabloidele din Insulă. O dovedesc mişcările petrecute în ultima vreme pe „frontul diplomatic“. Miniştrii de externe de la Bucureşti şi Londra au avut o discuţie pe acest subiect, în ultima zi din ianuarie, în preajma Consiliului pentru Afaceri Externe. Ministrul român Titus Corlăţean a declarat, după întrevedere, că a primit asigurări din partea omologului său William Hague potrivit cărora Marea Britanie va respecta legislaţia europeană, dar a insistat şi pe „serioasa preocupare“ a Bucureştiului în legătură cu respectarea dreptului la muncă al cetăţenilor români. Aceeaşi temă a fost abordată şi la Bucureşti în discuţia recentă dintre ministrul român pentru diaspora, Cristian David, şi ambasadorul britanic Martin Harris. La rîndul său, ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a atras atenţia că românii şi bulgarii au fost prinşi la mijloc într-un joc care nu este al lor.

DE ACELASI AUTOR Tradiţional, modern şi eurodezabuzat De ce ne interesează bulgarii? Povestea europeană a micului românesc Uniunea Europeană - un Turn Babel al nemulţumirilor Există, în mod cert, o îngrijorare printre autorităţile române, dată de atitudinea tot mai sceptică în privinţa proiectului european, de liderii politici de la Londra. Nemulţumirile provocate de criză sînt tot mai mari printre britanici, iar acestea se îndreaptă cu precădere către „străin“. Ziarele populare din Insulă au găsit imediat şi simbolul aşteptat de „piaţă“: românii şi bulgarii. Mai precis, „hoardele“ de români şi bulgari, veniţi din Estul ceţos şi misterios, despre care britanicul de condiţie medie ştie foarte puţine. Eventual, cîte ceva despre Dracula, femei şi – pentru cei care care au făcut cunoştinţă cu litoralul bulgăresc – berea ieftină.

În pană de