Mai puţini, mai iuţi
După ce în alte două intervenţii din acest an a prezentat modul în care la înfiinţarea celor opt regiuni de dezvoltare România nu a respectat criteriile geografic, economic, cultural şi de mediu stabilite printr-un regulament european din 2003, într-o conferinţă de presă susţinută joi deputatul Cseke Attila a vorbit despre încălcarea criteriului demografic în delimitarea celor opt regiuni de dezvoltare pe care premierul Victor Ponta intenţionează să le transforme în regiuni administrative.
Deputatul UDMR a amintit că, potrivit normelor europene, regiunile trebuie să aibă între 1-2 milioane de locuitori, dar în România există regiuni care, conform datelor Recensământului populaţiei din 2002 şi celor definitiv parţiale din 2011, depăşesc chiar şi 3 milioane de locuitori, precum Nord-Est (Moldova) şi Sud (Muntenia).
Criteriul demografic este important, a precizat Cseke, deoarece realitatea demonstrează că nu regiunile mari, cu un număr sporit de locuitori, se dezvoltă, ci - dimpotrivă - cele cu o populaţie mai mică, el dând exemplul regiunilor Bucureşti şi Vest (din jurul Timişului), care au 2,4 milioane, respectiv 1,7 milioane locuitori.
Legi încălcate
Deputatul UDMR a demonstrat, pe de altă parte, felul în care statul român nu a ţinut cont în desenarea regiunilor nici de regulamentul european, nici de propriile legi. Primul act normativ încălcat este, a spus Cseke, Hotărârea de Guvern 749/1999, prin care s-a aprobat primul Plan Naţional de Dezvoltare, şi care prevedea că regionalizarea va reduce decalajele dintre regiuni, respectiv între judeţele regiunilor.
Cseke a mai amintit că cele opt regiuni de dezvoltare existente acum au fost împărţite în două categorii de prioritate, clasa I şi clasa II, urmând ca cele din clasa I să primească mai multe fonduri pe Programele Operaţionale Regionale decât cele din clasa I
