Vineri seara, vîrîndu-mă pe fir (adică prin telefon) la talk-show-ul diriguit de Andrei Bădin pe B1 TV, am pariat cu Horia Alexandrescu pe un stilou că mai mult ca sigurul prim-vicepreşedinte PNL, Klaus Johannis, nu va lua cuvîntul la Congresul de a doua zi.
A doua zi, sîmbătă, în timp ce mă aflam la Biblioteca Academiei, am primit un mesaj: „Ai să-mi dai un stilou!“
N-am avut nevoie să văd cine l-a trimis.
Ştiam că e Horia Alexandrescu. N-a fost nevoie să deschid tableta pentru a lua cunoştinţă de informaţiile ultimei ore.
Indiscutabil, Klaus Johannis luase cuvîntul în Congres.
Dacă va rămîne cu ceva în Istoria postdecembristă, Congresul PNL va rămîne, desigur, cu alegerea ca prim-vicepreşedinte (teoretic al doilea om în partid, după preşedinte), post înfiinţat special pentru cel ales, a unei persoane care s-a înscris în partid cu două zile înainte de debutul reuniunii.
La Congresul din 21 martie 2009, postul de prim-vicepreşedinte, înființat printr-o modificare de Statut, a revenit lui Ludovic Orban, în următoarele condiții:
1) Concurînd cu alți trei pretendenți: Romeo Stavarache, Theodor Atanasiu, Marian Petrache. După ce ultimii doi s-au retras din cursă. Ludovic Orban a obținut 947 de voturi, iar Romeo Stavarache, 354.
2) Destinul lui Ludovic Orban se împletea cu destinul postdecembrist al PNL. Liberal din 1992, devine membru al Consiliului Național în 1998 și membru a Biroului Permanent Central în 2001. Din 1997 a îndeplinit funcții de demnitar în guvernele PNL.
Postul de prim-vicepreședinte apărea ca răsplată a abnegaţiei faţă de partid şi, în acelaşi timp, ca un îndemn pentru membrii mai tineri:
Luptaţi precum Victor Orban şi veţi ajunge în structurile de conducere!
Klaus Johannis a ajuns prim- vicepreședinte al PNL în următoarele condiții:
1) N-a fost ales, ci numit de Crin Antonescu, ca
