Cercetătorii britanici au prezentat ieri, 9 martie, o nouă teorie privind originea miticului loc Stonehenge. Ei spun că acesta a fost la început un cimitir şi un loc pentru festivităţi.
Aceste descoperiri ar putea schimba teoriile conform cărora Stonhenge, amplasat în sud-vestul Angliei, ar fi fost construit în timpul epocii de piatră ca un calendar astronomic sau un observator pentru evenimentele spaţiale. Echipa care a ajuns la controversata concluzie a fost condusă de Mike Parker Pearson, de la University College din Londra. El a consideră că Stonehenge este mai vechi decât se crede şi avea şi o altă funcţie.
“Într-un fel, descoperirile noastră rescriu istoria cunoscută a Stonehenge-ului”, a declarat Parker Pearson pentru AFP. Arheologii conduşi de el au studiat locul timp de un deceniu, au excavat, au studiat în laborator şi la final au tras concluziile bazându-se pe 63 de rămăşiţe. Astfel, ei spun că Stonehenge a fost la început un cimitir pentru familiile elitei şi a fost construit în jur de 3.000 înainte de Hristos, 500 de ani mai devreme decât data tradiţională.
Arheologii au studiat nişte rămăşiţe umane, dar şi dinţi de animale. La Stonehenge au fost excavate peste 80.000 de oase de animale, iar acestea sugerează că în jurul anului 2.500 i.Hr., Stonehenge era locul unor petreceri ale comunităţilor şi al unor ritualuri care implicau sacrificarea animalelor. Parker Pearson a comparat aceste petreceri cu ceea ce este astăzi festivalul de la Glastonbury. Arheologul consideră că o zecime din populaţia din acel moment venea la aceste festivităţi, care uneau comunităţile răsfirate în ţară.
“Am descoperit că oamenii veneau cu animalele la Stonehenge din toate colţurile Marii Britanii”, a spus Parker Pearson. “A fost singurul moment din preistorie când britanicii actuali erau uniţi”, a mai spus acesta.
UNESCO a descris Stonehenge drept c
