Succesorul lui Benedict al XVI-lea va avea de înfruntat provocări importante în cadrul Bisericii, precum reforma curiei pentru a o face mai eficientă şi mai transparentă şi impulsionarea evanghelizării într-o lume tot mai secularizată. Viitorul Suveran Pontif va trebui să continue dezvoltarea Conciliului Vatican II, care nu s-a încheiat, şi să promoveze ecumenismul pentru a întări unitatea între creştini, notează agenţia EFE. El va trebui să gestioneze, de asemenea, cazurile clericilor acuzaţi de pederastie, urmând linia toleranţei zero instituită de Benedict al XVI-lea, problema scăderii numărului preoţilor, celibatul sacerdotal, o mai mare prezenţă a femeii în instituţiile Bisericii şi ameliorarea relaţiilor cu Islamul şi cultul mozaic. Într-o lume tot mai secularizată, în care - după cum a denunţat în numeroase ocazii papa Ratzinger - se încearcă ca religia să fie considerată o chestiune privată, cel de-al 226-lea succesor al Sf. Petru va trebui să traseze liniile directoare pentru a recupera terenul, mizând pe o mai mare participare laică. Decreştinizarea Occidentului, mai ales a Europei, l-a determinat pe Benedict al XVI-lea să creeze un Dicasteriu pentru Noua Evanghelizare şi să convoace în acest scop un sinod al episcopilor. Viitorul papă va trebui să diriguiască propunerile prelaţilor, între care şi cea privind o catehizare adecvată şi folosirea unui nou limbaj pentru a-l prezenta pe Hristos. Noua biserică va trebui să înfrunte şi problema colegialităţii episcopale - relaţia dintre Curie şi episcopatele naţionale - unul din punctele rămase nerezolvate în pontificatul lui Joseph Ratzinger. Numeroşi episcopi cred că gestionarea comună a Bisericii trebuie întărită şi atribuţiile conferinţelor episcopale - sporite, în timp ce în Curia vaticană mai multe voci susţin că trebuie să prevaleze guvernul central al Bisericii. Drumul spre colegialitate este lung şi, potr