Conclavul pentru alegerea noului papă care se desfăşoară acum la Vatican reuneşte 115 cardinali eligibili pentru a vota, astfel încât la sfârşitul ritualului, unul dintre aceştia va fi ales noul suveran pontif. Însă durata unui conclav era întotdeauna necunoscută, cardinalii fiind izolaţi de lumea exterioară, şi a durat de la o zi până la aproape doi ani. Semnul prin care înalţii prelaţi anunţau desemnarea unui nou papă este fumul alb care se va înălţa din coşul Bisericii Sfântul Petru. Fumul negru indică o nouă sesiune de votare care s-a finalizat fără a fi ales un papă prin vot majoritar. Cel mai scurt conclav a fost cel în urma căruia a fost desemnat papa Leo al XIII-lea, care a fost ales după numai trei sesiuni de votare, ales cu 44 de voturi din 61. Pontiful a condus Vaticanul între anii 1878-1903. Leo al XIII-lea a fost cel de-al 256-lea papă al Bisericii Catolice şi, în acelaşi timp, cel mai vârstnic pontif, conducând Biserica până la vârsta de 93 de ani. De asemenea, Leo al XIII-lea s-a bucurat de cel de-al treilea cel mai lung pontificat, după Pius al IX-lea şi Ioan Paul al II-lea. Însă cel mai lung conclav a fost cel care a început la sfârşitul lui 1268, în urma decesului lui Clement IV. Dar abia în septembrie 1271, respectiv la doi ani şi nouă luni de la moartea Papei, o comisie formată din şase cardinali a reuşit în cele din urmă să îl aleagă pe Grigore al X-lea. Acesta din urmă a instaurat principiul de sigilare a uşilor bisericii şi le-a impus cardinalilor un regim cu pâine goală şi apă la capătul a cinci zile de vot fără rezultat. Dar succesorul său, Ioan Al XXI-lea, va suprima aceste reguli. Obiceiurile s-au schimbat, iar conclavul din prezent oferă totuşi confortul necesar cardinalilor.

Potrivit tradiţiei catolice, Sfântul Petru, primul papă din istoria Bisericii, a fost ales direct de Iisus Hristos, apoi el i-a desemnat pe cei mai apr