SAR prognozează un deficit bugetar de 2,64% şi o creştere a datoriei publice puţin peste 42% din Produsul Intern Brut, ceea ce reprezintă veşti relativ bune. Dar veştile bune se opresc aici. Restul indicatorilor macroeconomici reflectă lipsa de încredere în reluarea creşterii economice. De altfel, SAR prognozează pentru 2013 o creştere de 1%, dar oferă puţine temeiuri chiar şi în sprijinul unei asemenea cifre modeste. În schimb, raportul avertizează că „predicţiile privind inflaţia sunt mult mai pesimiste decât în anii trecuţi, iar rata de schimb a monedei naţionale va fi cea mai vulnerabilă în perioada următoare“.

România trebuie să îşi ia adio pentru o vreme de la investiţii străine majore şi să se aştepte în schimb la continuarea ieşirilor de capital din ţară în loc de intrări, ceea ce va crea presiune pe rata de schimb. „Mai mult, susţine raportul, există posibilitatea ca Banca Naţională, sub presiunea condiţiilor externe, dar şi a contextului politic intern să relaxeze politica monetară şi să permită o inflaţie mult mai ridicată decât cea prevăzută“, ceea ce este o formulă eufemistică prin care suntem informaţi că investitorii nu au încredere în actualul Guvern şi în loc să aducă bani în România vor continua să îi repatrieze şi că toată lumea se aşteaptă ca Guvernul Ponta să facă presiuni politice asupra BNR pentru a da drumul la inflaţie ca să poată finanţa pensiile şi salarii­le bugetarilor pe seama scăderii puterii de cumpărare. Cu toate acestea, susţine raportul, „analiştii sectorului privat nutresc oarecare speranţe că Guvernul va lua unele măsuri de reducere a poverii fiscale şi birocraţiei“. Printre măsurile urgente pe care le recomandă SAR se află privatizarea companiilor de stat şi reforma sistemului de sănătate şi a sistemului de pensii.

Ce reforme ar fi necesare

Potrivit unuia dintre autorii SAR, Florin Cîţu, acordurile precedente