Scandalul din zona siguranţei alimentare nu este şi nu trebuie încheiat odată cu înlăturarea din funcţie, la intervenţia premierului Ponta, a preşedintelui ANSVSA, Mihai Ţurcanu. Ar fi o rezolvare tip capul lui Moţoc sau batista pe ţambal. Tevatura nu a scos la iveală doar incopmpetenţa unui director paraşutat politic, ci şi boala profundă de care suferă un întreg sistem de care depind chiar sănătatea şi viaţa consumatorilor. Din pornire, aş exclude din această discuţie controversele de prin Europa privind etichetarea cărnii de cal drept carne de vită, în care, după cum s-a dovedit, România a fost târâtă pe nedrept, controverse care pot stârni suspiciunea unei mânării de peste hotare, având ca scop carotarea pe piaţa UE a unor firme româneşti.
Dar, fie şi printr-o coincidenţă, au venit în lanţ, în urma scoaterii din hibernare a inspectorilor, un lanţ de constatări îngrijorătoare care, amplificate de unele televiziuni prin titrări isteroide (vezi RTV), aiu indus populaţiei o adevărată psihoză, concentrată în întrebarea îndreptăţită: dar ce se mai poate mânca fără teamă în ţara asta? Au fost descoperite zeci şi zeci de tone de pui cu antibiotice, zeci şi zeci de tone de lapte cu aflatoxină, importuri de fructe îmbibate cu pesticide, carne etichetată anapoda etc. Toate astea demonstrând fără tăgadă că inspectorii sanitar-veterinari şi de siguranţă alimentară dormiseră în bocanci, sau fuseseră prea ocupaţi cu ranforsarea portbagajelor şi lărgirea buzunarelor. Altfel nu se explică tupeul cu care, bunăoară, în plin scandal, un patron a cărui nevastă era, la Ploieşti, şefă tocmai la controlul alimentelor, îşi permitea să livreze mici din carne de cal ca fiind din porc şi vită, sau că, la halele din acelaşi oraş, se vindea peşte alterat.
Spuneam că simpla schimbare a şefuului ANSVSA e o frecţie la un picior de lemn. Mai ales dacă i se impută doar că "a
