După ce anul trecut ideea a stârnit numeroase controverse, primarul Ilie Bolojan a reluat miercuri în cadrul unei conferinţe de presă propunerea privind mutarea Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate. "Muzeografii noştri ar face bine să se lase de reverii şi să se ocupe de mutarea, încet - încet, a muzeului în Cetate", a declarat edilul.

Primarul Ilie Bolojan a spus că municipalitatea poate pune deja la dispoziţia muzeului 5.600 metri pătraţi în interiorul Cetăţii, suprafaţă care se va extinde treptat în funcţie de evoluţia lucrărilor. "În final, muzeului îi va reveni o suprafaţă echivalentă cu cea pe care a avut-o vreme de 20 în fostul sediu", a spus Bolojan.

Edilul este de părere că mişcarea are un triplu avantaj. În primul rând, Consiliul Judeţean ar fi scutit de cheltuielile enorme de întreţinere a clădiri fostei comenduiri a Garnizoanei care urmează să devină una dintre cele mai mari clădiri muzeale din ţară, cu o suprafaţă de 18.500 metri pătraţi. În al doilea rând, în imobilul din strada Armatei Române s-ar putea muta Instituţia Prefectului, Consiliul Judeţean şi instituţiile subordonate risipite prin oraş sau, mai rău, care stau în chirie.

"Gândiţi-vă ce ar fi să ai un palat administrativ al judeţului Bihor! Toate instituţiile judeţene ar putea să se mute acolo, iar toată zona Parcului Traian, acum foarte aglomerată s-ar mai elibera", a spus primarul.

Cel de-al treilea motiv, şi cel mai important din punct de vedere al Primăriei, îl constituie revitalizarea Cetăţii. "Muzeul ar putea deveni un punct de atracţie în Cetate. Vizitatorii ar veni nu doar să vadă clădirile, dar ar putea intra şi pentru exponate. Prin creşterea numărului de vizitatori, recuperarea investiţiilor făcute în Cetate ar fi mult mai rapidă. După ce au văzut muzeul, turiştii ar putea rămâne să bea o cafea la bar, ar putea lua masa la restaurant, iar cei care doresc s-ar