Care sunt problemele care ar putea fi rezolvate prin regionalizare, ce oportunităţi ar avea România dacă ar fi împărţită în regiuni administrative şi care sunt avantajele competitive ale reşedinţelor de judeţe în a deveni centre regionale - acestea au fost întrebările la care, Academia de Advocacy, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Coaliţia 52 i-au invitat pe politicienii şi demnitarii cu diverse funcţii administrative din zona de Nord-Vest a ţării să răspundă, joi, în cadrul unei dezbatere la Cluj.
Singurul parlamentar din Bihor care a dat curs invitaţiei a fost deputatul Cseke Attila, "specializat" deja în această temă, care i-a şi devenit predilectă de la realegerea sa în Parlament, în decembrie 2012.
"Am considerat că este bine să particip personal, pentru că este bine să îţi faci auzit punctul de vedere chiar dacă o asemenea dezbatere a fost organizată la Cluj", a declarat pentru BIHOREANUL deputatul UDMR.
Regionalizare în etape
"Din start, am explicat că în opinia mea regionalizarea administrativă ar trebui să aibă loc în trei etape", a spus Cseke. Potrivit acestuia, într-o primă fază, Guvernul ar trebui să treacă la descentralizare, adică transferarea către autorităţile judeţene şi locale a unor atribuţii care în prezent sunt exercitate de aşa-numitele servicii guvernamentale deconcentrate. "Ca să transferi în plan local atribuţiile unor instituţii ca ITM, Inspectoratul Şcolar sau Direcţia Agricolă nu îţi trebuie decât voinţă politică, nici măcar nu trebuie să modifici Constituţia", a argumentat deputatul bihorean.
Un al doilea pas ar fi, în viziunea lui Cseke, reorganizarea actualelor regiuni de dezvoltare economică, pentru că "sunt prea mari şi prea puţine", aşa încât în viitorul imediat România să nu mai aibă doar opt regiuni de dezvoltare economică, ci mai multe, formate din maximum 3-4 judeţe.
În fine, Cseke a afirmat c
