Adunarea Generală a ONU a adoptat marţi primul tratat privind comerţul internaţional cu armament convenţional, în pofida abţinerii multor actori majori de pe această piaţă.
Rezoluţia care deschide calea semnării tratatului, începând din iunie, a fost adoptată cu 154 de voturi pentru şi trei împotriva (Siria, Coreea de Nord şi Iran).
Însă 23 de ţări s-au abţinut, inclusiv unii dintre principalii exportatori (Rusia şi China) sau cumpărători al acestui tip de armament (Egipt, India şi Indonezia).
Aflat în discuţie de şapte ani, acest tratat este primul text internaţional major asupra dezarmării, după adoptarea Tratatului privind interzicerea testelor nucleare, în 1996.
Cele 193 de state membre ONU nu au putut să se pună de acord prin consens joia trecută, la New York, asupra acestui text de 15 pagini, menit să imprime o moralitate vânzărilor de armament, o piaţă în valoare de 80 de miliarde de dolari pe an. Iranul, Siria şi Coreea de Nord au blocat textul după zece zile negocieri.
Aproximativ 100 de ţări, între care Franţa, Marea Britanie, Statele Unite şi numeroase state africane şi latino-americane, au propus atunci ca Adunarea Generală să adopte o rezoluţie reluând proiectul de tratat şi să deschidă astfel procesul de semnare a acestuia.
Fiecare ţară este liberă să semneze sau nu tratatul şi să îl ratifice. Rusia a anunţat că ar putea să nu îl semneze.
Tratatul va intra în vigoare după a 50-a ratificare, ceea ce va "necesita un an sau doi", în opinia lui Peter Woolcott, diplomatul australian care a prezidat negocierile la New York.
- "Un nou impuls"
Principiul tratatului este ca fiecare ţară să evalueze, înainte de orice, dacă armamentul vândut riscă să fie utilizat în vederea evitării unui embargo internaţional, comiterii de "încălcări grave" ale drepturilor omului sau deturnării în profitul unor terorişti s
