● Maestrul şi Margareta după M. Bulgakov. Regia: Zoltán Balázs; scenografia: Velica Panduru. Cu: Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Mariana Mihu, Adrian Neacşu, Ákos Orosz, Pali Vecsei, Serenela Mureşan, Zoltán Lendváczky, Eduard Pătraşcu, Erika Tankó, Adrian Matioc, Cătălin Pătru, Ciprian Scurtea, Florin Coşuleţ, Vlad Robaş. O co-producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu şi a Teatrul Maladype din Budapesta.
O jumătate de sală de teatru / biserică părăginită, cu plafonul / cupola crăpat(ă) şi balconul / amvonul în care stau membrii consiliului artistic care exercită cenzura asupra romanului blasfemitor. În lojele laterale, Pilat şi Afranius discută despre Iisus. Sînt doisprezece cu toţii, plasaţi la înălţime, în „ceruri“, poziţia din care decid soarta muritorilor de rînd. Aşa începe spectacolul lui Zoltán Balázs după romanul lui Mihail Bulgakov, Maestrul şi Margareta, cu Cina cea de Taină, în care se pregăteşte mistificarea adevărului, crearea Poveştii (teatrul şi biserica sînt spaţii ale poveştilor). În scenă „apare“ şi al treisprezecelea personaj de la „cină“, Berlioz, dar numai la telefon, fiind deja decapitat. Această primă scenă lansează cele două planuri ale spectacolului, planul lui Iisus şi al lui Woland – Satana, povestea religioasă din anii 30 d.H. şi aventurile diavoleşti din Moscova anilor 1930. Ceea ce uneşte planurile este replica lui Woland – „binele nu poate exista fără rău“ –, dusă mai departe pînă la „răul creează binele“.
DE ACELASI AUTOR Regresul progresului Balada mucegaiului urban Eternele neînţelegeri CNDB is back in town Romanul lui Bulgakov, luxuriant, e un amestec de realism şi fantastic, dificil de transpus pe scenă, dar, în ciuda acestui lucru, a fost de multe ori dramatizat. Zoltán Balázs elimină latura socială – fresca Moscovei din prima parte a secolului trecut – şi păstrează cele două planuri – mitul biblic ş
