Un prim semn de întrebare se referă la un eventual accept din partea Comisiei Europene în ceea ce priveşte conversia creanţelor deţinute de stat asupra CFR Marfă în acţiuni.
În prezent, compania CFR Marfă are datorii de aproximativ 1,8 miliarde lei împărţite în trei părţi egale între CFR SA, bugetul de stat şi creditori privaţi. Potrivit Mediafax, schema pusă la punct de Ministerul Transporturilor (MT) presupune prelua-rea de către CFR Marfă a unor datorii bugetare de 606 milioane lei de la CFR SA (companie care, la rândul ei, are datorii şi mai mari decât CFR Marfă tot la bugetul de stat).
Într-o a doua etapă, statul va transforma în acţiuni creanţele noi căpătate asupra transportatorului feroviar. Preluând pe umerii săi o parte a datoriilor CFR SA către stat, CFR Marfă va scăpa de obligaţiile către gestionarul infrastructurii.
„Prin această operaţiune, ANAF va descărca pe CFR Infra-struc-tură de creanţă (transfe-rând-o către CFR Marfă - n.r.), iar CFR Marfă îşi va stinge parţial datoria pe care o are la CFR Infrastructură. În pasul al doilea, statul va putea transforma datoriile preluate în acţiuni, în vederea privatizării. Prin această procedură se scad semnificativ şi arieratele companiilor de stat monitorizate de FMI şi se com-pletează şi veniturile bugetare", au explicat schema agenţiei Mediafax surse guvernamentale. Schema ar putea funcţiona însă doar pe hârtie. Ce se va întâmpla dacă Comisia Euro-peană (CE) va respinge conversia? Ministerul Transporturilor spune că a informat Comisia, dar nu spune dacă a primit sau nu încă un răspuns. Dacă da, se va aproba, de ce Guvernul Ponta nu a apelat la acelaşi truc, în -vederea privati-zării, la Oltchim?
Dacă acceptul CE nu va veni, privatizarea va trebui reluată sub o altă formă, iar Guvernul va putea da vina pe CE pentru a justifica FMI trenarea privatizării CFR Marfă, cerută de Fond.
Da
