Timp de 14 ani, Hugo Chavez a subvenţionat masiv preţul benzinei, care costă acum 1,5 cenţi americani pe litru. Însă gaura făcută în buget pentru a finanţa subvenţiilor au lăsat în urmă o economie fragilă, care reprezintă acum principala provocare pentru câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Venezuela, care vor avea loc duminică.

1,5 cenţi americani pentru litrul de benzină, dar asta la cursul oficial de schimb. Însă majoritatea tranzacţiilor cu carburanţi în Venezuela se realizează la o rată de schimb neoficială, dar reală, iar cu acelaşi cent şi jumătate, venezuelenii cumpără aproape patru litri de benzină.

Combinat cu rata galopantă a inflaţiei, preţul stabilit de guvernanţii de la Caracas pare şi mai mic. Spre exemplu, preţul unui plin de benzină costă mai puţin de jumătate decât preţul unei cafele cumpărate de la automatele de stradă.

De multe ori, povesteşte taximetristul Octavio Fernandez pentru „The Wall Street Journal”, bacşişul pe care-l lasă personalului din benzinării este mai mare decât nota de plată pentru benzină.

„Este singurul lucru ieftin de pe-aici”, spune Fernandez, un emigrant spaniol în vârstă de 77 de ani.

Subvenţiile acordate de Hugo Chavez, care a murit luna trecută după ce s-a luptat mai bine de doi ani cu o formă agresivă de cancer, sunt emblematice pentru perioada în care „El Comandante” s-a aflat la putere şi mai ales pentru politica economică populistă dusă de acesta. Însă ambiţia sa de a da aproape gratuit benzină şi carburanţi diesel populaţiei au deteriorat dramatic perspectivele economiei venezuelene.

În primul rând, subvenţionarea benzinei poate explica situaţia aparent paradoxală în care se află Venezuela: un stat exportator net de ţiţei are probleme permamente cu lichidităţile. Deficitul bugetar al Venezuelei a ajuns, în 2012, la 12%