Numele şi renumele Brăilei sunt legate de fluviul Dunărea. Datorită Dunării, Brăila a cunoscut mărirea, a devenit port înfloritor în perioada interbelică, portul brăilean fiind locul în care se stabilea preţul cerealelor pentru Europa. Până şi legenda "La noi la Brăila, la tanti Elvira" s-a născut datorită Dunării. Brăila este însă judeţul a încă două ape mari: Siretul şi Buzăul.
În jurul fluviului s-au creat numeroase legende: vara şi toamna îşi ia tributul de vieţi omeneşti, iarna "fierbe" sau se transformă în patinoar, primăvara, ca acum, se umflă ca un bour negru cotropind pământurile, faleza şi înghiţind podeţe sau diguri.
Fluviul Dunărea şi râurile care străbat teritoriul judeţului Brăila au o mai mare importanţă în definitivarea reliefului.
Dunărea impune în teritoriu câmpia în partea vestică şi Balta Brăilei, în partea de est. Râurile delimitează subunităţile în cadrul câmpiei şi în lungul lor se formează lunci.
La Brăila, Dunărea a creat a doua deltă a României, o bijuterie a naturii, Parcul Natural Balta Mică, declarat rezervaţie şi care vine puternic din urmă şi vrea să se înscrie pe harta turistică a ţării.
A doua deltă
Oferta turistică din rezervaţie include 16 trasee, o sumedenie de variante de camping şi şansa de a vedea cuibul vulturului codalb sau ascunzătorile lui Terente. Chiar dacă unii spun că acestea n-ar mai arăta la fel ca pe vremea banditului, merită să vedeţi peisajul luxuriant, îmbrăcat în straie argintii de apă de dimineaţa sau roşcat, cochetând cu soarele, la amiază.
La numai patru kilometri de oraş se află cea de-a doua deltă a Dunării, Balta Mică a Brăilei, parc natural protejat cu triplu statut: Parc Natural, Sit Ramsar şi Sit Natura 2000.
Deşi zona încă este virgină, fiind mai degrabă sub stăpânirea coloniilor de cormorani şi a egretelor, turistul poate pătrunde în