Cei de la poşta din Petrila nu numără steagurile, precum Pristanda, că oricum n-au decât unul singur. Care arată ca în imagine: rupt, murdărit de praf şi spălăcit de ploi şi soare.

De la ultima relatare despre această clădire a trecut mai bine de un an. Deşi steagul respectiv era tot acolo, murdar şi vai de el, dar parcă nu chiar în starea deplorabilă de acum, iar noi am cerut atunci schimbarea lui, nimeni dintre cei care răspund de clădire nu s-a sinchisit să-l schimbe. Ceva, ceva, tot s-a făcut, faţada de la intrarea în poştă fiind aşa-zis renovată, e drept cu nişte vopsea ieftină care a prins în maxim un an mucegai, lucrătură fără cap şi fără coadă, în bătaie de joc.

Ca atare, scriem din nou: clădirea poştei din Petrila, o ruşine a oraşului. Iar cei din primărie ar trebui să ia măsuri în privinţa Tricolorului, cerându-le cu fermitate şefilor din această clădire să schimbe drapelul naţional cu unul nou. Măcar atât să facă investiţii Poşta Română la Petrila, dacă tot a lăsat clădirea de izbelişte, să crape, motivând an de an că nu sunt bani. Bun, nu sunt bani, dar de scumpit se scumpesc toate cele pe la poştă, începând de la coletele trimise, recomandate şi până la plicurile sau timbrele pe care le vând angajaţii, timp în care unii şoferi sunt văzuţi cu maşina poştei pe la cumpărături la supermarketuri… pe benzina Poştei Române.

Cei de la poşta din Petrila nu numără steagurile, precum Pristanda, că oricum n-au decât unul singur. Care arată ca în imagine: rupt, murdărit de praf şi spălăcit de ploi şi soare.

De la ultima relatare despre această clădire a trecut mai bine de un an. Deşi steagul respectiv era tot acolo, murdar şi vai de el, dar parcă nu chiar în starea deplorabilă de acum, iar noi am cerut atunci schimbarea lui, nimeni dintre cei care răspund de clădire nu s-a sinchisit să-l schimbe. Ceva, ceva, tot s-a făcut, faţa