Curtea Constituţională a României a respins luni toate excepţiile privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate. Judecătorii Curţi au constatat că prevederile criticate sunt constituţionale.
Decizia CCR este definitivă şi general obligatorie. Curtea a reluat, luni, dezbaterile asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind prevederi din legile referitoare la activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate, după ce a decis repunerea pe rol a mai multor dosare.
Din 2010 şi până în prezent au existat 12 demnitari care au contestat legea de functionare a ANI, dar de fiecare data CCR le-a respins contestaţiile.
Dosarele, repuse pe rol
În 18 aprilie, CCR a decis din nou repunerea pe rol a dosarelor în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din legea referitoare la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi din cea de funcţionare a ANI din cauza imposibilităţii constituirii atunci a completului de judecată.
CCR a amânat în mai multe rânduri în ultimele luni pronunţarea în aceste cauze. Printre articolele contestate se află şi cele referitoare la termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea către ANI, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Atacul împotriva Legii ANI
Unul dintre dosare este cel al lui Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, care a contestat în procesul cu ANI dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g)