Herschel, cel mai mare telescop trimis vreodată de oameni în spaţiu, lansat în mai 2009 pentru a studia modul de formare a stelelor, a încetat să mai funcţioneze, după ce şi-a epuizat rezervele de heliu lichid, a anunţat, luni, Agenţia Spaţială Europeană (ESA).
La începutul lunii martie, ESA a anunţat că telescopul îşi va încheia activitatea "în următoarele săptămâni", după evaporarea totală a celor 2.300 de litri de heliu lichid, indispensabili pentru răcirea instrumentelor sale la o temperatură apropiată de zero absolut (-271° C).
Cu cele peste 25.000 de ore de date înregistrate de la lansarea sa, "Herschel ne-a oferit o o viziune complet nouă asupra Universului, arătându-ne aspecte care ne erau ascunse până în prezent, anumite procese nemaivăzute, precum naşterea stelelor şi formarea galaxiilor", a subliniat într-un comunicat Göran Pilbratt, coordonatorul ştiinţific al acestui proiect din cadrul ESA.
Telescopul Herschel i-a ajutat, totodată, pe astronomi să descopere prezenţa apei, un element determinant pentru existenţa unor potenţiale forme de viaţă, "peste tot în Univers", a adăugat Göran Pilbratt.
În ianuarie, datele colectate de acest telescop au furnizat informaţii inedite despre asteroidul Apophis, care urmează să treacă la mică distanţă de Terra în 2029 şi apoi, din nou, în 2036.
Chiar şi în lipsa completă a rezervelor de heliu, Herschel va putea să comunice cu staţiile de la sol. La începutul lunii mai, el va fi retras din serviciul activ şi plasat pe o traiectorie "de garaj", pe orbita heliocentrică (în jurul Soarelui), a precizat ESA.
Construit pentru a avea o durată de viaţă de minimum trei ani, telescopul Herschel îşi datorează numele fizicianului William Herschel, savantul care a descoperit razele infraroşii în anul 1800. Oglinda sa principală, care are un diametru de 3,5 metri, a făcut ca Herschel să devină c
