Mii de roci si minerale stau mãrturie timpului scurs pe aceste locuri. Toate fac parte din colectia unicã în tarã a Universitãtii din Petrosani, iar aici sunt expuse bucãti ce „vorbesc” despre originile omenirii.
De la ouã de dinozaur pitic, la huila extrasã de aici si fosile cu urme ale civilizatiilor apuse acum milioane de ani, toate fac parte din patrimoniul unic al Universitãtii, iar sectia de Geologie este poate cea mai „bogatã”.
Totul a început pe insula Hategului, dar nu pe locul în care e acum orasul cu acelasi nume, iar rocile si mineralele ori fosilele de aici vorbesc despre noi si inaintasii nostri. „Laboratoarele de geologie sunt mici muzee grupate în 3 încãperi distincte ce gãzduiesc tot atâtea colectii, respectiv cea de mineralogie si petrologie, cea de palentologie si colectia de geologie economicã. Toate reunesc aproximativ 4.500 de esantioane, dintre care 1.500 sunt expuse aici, alte 3.000 în colectia mai putin vizibilã”, a declarat Csaba Lorint, sef lucrãri, al departamentului de Management Ingineria Mediului si Geologie.
În acele 3 încãperi e o istorie, nu în cuvinte, ci în exponate, multe dintre ele fiind de inspiratie pentru diferite masini care au folosit omenirii, iar aici mã refer la fosilele denumite Nautilus, dupã primul submarin, care a fost conceput pe principiul acestor fosile de animale marine, ori de urs peleus, sau chiar un strãmos al porcului. „Sunt exponate de sute de milioane de ani. Nautilusul e o fosilã actualã, adicã o regãsim si în trecutul preistoric si în mãrile si oceanele actuale, iar structura cochiliei e foarte interesantã. Celebrul prim-submarin a fost proiectat dupã acest mecanism, cu ajutorul cãruia, animalul care trãieste în interior poate sã îsi regleze flotabilitatea, retinând sau expulzând o cantitate de apã si, în functie de asta pluteste la suprafatã, sau coboarã în adâncime”, ne explicã ingin
