MESAJE DE PAŞTE sunt de multe ori singura modalitate în care oamenii îşi urează PAŞTE FERICIT la oraş. În mediul rural, însă, tradiţiile sunt mult mai diversificate şi bine împământenite. Iată ce TRADIŢII şi OBICEIURI de PAŞTE există în zonele rurale.
Multe sunt obiceiurile, credinţele şi superstiţiile de Paşte la români. Dintre ele, unele sunt, însă, în mod special, demne de luat în seamă. Între acestea, în Săptămâna Patimilor, foarte interesante sunt obiceiurile legate de Cultul Morţilor – ritualurile funerare.
„În Joia Mare se merge la cimitir, se aprind lumânări pe mormintele îngrijite şi pregătite dinainte. Se spune că în ziua asta, morţii se întorc la noi, să vadă ce facem; iar noi le pregătim cadrul şi rostul în care ei să simtă bine, şi ca să stea împreună cu noi. Rămân aici 40 de zile; abia apoi, împreună cu Iisus Hristos, se înalţă, se întorc la locurile lor” spune Paula Popoiu, director general al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.
Astfel de sărbători se practică în toate zonele ţării, doar că unii oameni merg la cimitir în Joia Mare, alţii în Vinerea Mare, iar alţii, după Paşte. „Nu se merge la cimitir chiar în Ziua Învierii, dar se dau de pomană alimente rituale, imediat ce începe sărbătoarea pascală, duminică - ouă roşii şi cozonac. Înainte de Paşte se dau de pomană alimente de post. Se consideră, astfel, că sărbătoarea renaşterii este şi o comuniune între vii şi morţi” mai spune Paula Popoiu.
MESAJE DE PAŞTE. “Moşii de Joimari”
Se mai spune că, în această zi, morţii se întorc pe la casele lor cele vechi, ca să stea acolo până în sâmbăta Rusaliilor ori până la Duminica Mare. De obicei, sufletele adastă la streaşină, iar asta îi face pe ai casei să aprindă focuri în curte, ca morţii să aibă lumină şi căldură.
Foc se mai face la capul satului, în jurul sau în curtea bisericii, în special cu lemn de alu
