Nu notele din catalog dictează cine primește o răsplată în bani și cine nu, ci județul în care învață elevul și cât de generoși sunt edilii Sursa: VLAD STĂNESCU
Pentru elevii care se respectă, nu-i tocmai o performanţă să aibă nota zece la purtare şi media generală peste 8,50, două criterii de bază pentru a beneficia de bursă de merit. Dar blocajele apărute în ultimii ani în sistemul de acordare a recompenselor şcolare i-au afectat cu adevărat pe bursierii săraci, care n-au nici resurse şi nici condiţii să exceleze la învăţătură.
În total, elevii din învăţămâmtul preuniversitar pot opta pentru patru tipuri de bursă: de merit, de performanţă, de studiu şi de ajutor social. Problema este că fondurile nu vin de la ministerul Educaţiei, ci de la Consiliile Locale. „Aceştia hotărăsc în fiecare an numărul şi valoarea acestor burse”, explică Marian Banu, inspector de specialitate şi purtător de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.
„N-am mai văzut de câteva luni bursa de merit”
În Capitală, diferenţele dintre sectoare sunt ca de la cer la pământ când vine vorba de „greutatea” burselor.
La Sectorul 3, circa şapte mii de elevi au primit, în semestrul al doilea al anului şcolar 2012- 2013, burse de merit în valoare de 100 de lei fiecare.
În Sectorul 1, peste 13.000 de elevi încadraţi la una dintre cele patru tipuri de bursă au primit 130 de lei lunar.
Cei mai norocoşi s-au dovedit a fi elevii de la Sectorul 4, unde edilul a alocat sume consistente pentru bursieri, dar a înăsprit şi condiţiile. Astfel, pentru o bursă de merit de 450 de lei pe lună, elevii de aici au trebuit să facă dovada că au media semestrială peste 9,50. Olimpicii au primit 700 de lei pe lună, iar copiii cu dosar social, 350 de lei pe lună.
Există şi zone din Bucureşti unde bursele se dau cu ţârâita. „Bursa socială (în valoare de 90 de lei lunar), vine foarte
