Descoperă cine sunt blajinii, unde credincioşii aruncă ouăle roşii la vale şi care sunt cele mai frecvent respectate obiceiuri specifice acestei sărbători.

1. În ziua de Paştele Blajinilor, în nordul Moldovei bătrânii dau de-a dura, la vale, ouăle roşii;

2. Credincioşii din Bucovinăa mănâncă pe iarbă, unde frimiturile şi resturile de mâncare sunt lăsate să cadă intenţionat pe pământ, spre pomenirea celor răposaţi;

3. Tot în Bucovina există credinţa că blajinii au jumătatea superioară a corpului asemănătoare cu cea a oamenilor, iar jumătatea inferioară seamănă cu peştii şi că trăiesc în apele curgătoare. De-asta li se vesteşte sărbătoarea Paştelui Blajinilor, prin aruncarea de coji de ouă vopsite în râuri;

4. În credinţa populară, blajinii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de Rohmani. Acest nume provine din limba tracă şi îşi are originile în Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos), apelativ dat Cavalerului Trac;

5. În toată ţara preoţii fac slujbe de pomenire a celor răposaţi. Se spune că astfel ei vor primi bucatele aduse în cimitire şi astfel vor avea parte de fericire fără sfârşit, pe lumea cealaltă;

6. În unele zone se crede că de fapt Blajinii sunt urmaşii celor care n-au reuşit să treacă marea atunci când Moise i-a eliberat pe evrei de sub robia egipteană, despărţind apele. Astfel Blajinii au rămas pe o insulă situată aproape de Rai, pe unde curge Apa Sâmbetei;

7. Trebuie să ştii că de Paştele Blajinilor nu sunt pomeniţi doar cei decedaţi pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoşilor comuni;

8. Paştele Blajinilor mai e cunoscută în popor şi sub denumirile de Prohoadele sau Paştele Morţilor;

9. De Paştele Blajinilor fiecare femeie aduce cu ea un ştergar strâns la un capăt şi legat cu o lumânare. Acestea sunt dăruite preotului care citeşte pomelnicele;

10. Potrivit unor credinţe, blajinii a