Interceptări telefonice, sute de mii de buletine de vot confiscate şi solicitarea, inclusiv din partea învingătorului, a casării alegerilor parlamentare din 12 mai. Aşa arată, pe scurt, scena politică bulgară a ultimelor zile.

Incertitudinea este cuvântul care se re­gă­seşte pe buzele politicienilor şi analiştilor politici bulgari. Paradoxal, structura noii Adunări Naţionale de la Sofia nu reflectă cu nimic voinţa sutelor de mii de bulgari care au ieşit în stradă, în februarie, pen­tru a cere inclusiv pri­me­nirea clasei politice. În con­diţiile unei rate scăzute de participare la vot, doar pa­tru formaţiuni politice au reuşit să intre în noul par­lament, în timp ce alte 41 de partide şi coaliţii nu au reuşit să treacă peste pragul electoral de 4%. Aproape 25% dintre alegătorii bulgari au votat pentru una dintre formaţiunile care nu au intrat în parlament, astfel în­cât, pentru prima dată după 2001, niciun nou partid nu reuşeşte să fie reprezentat în Adunarea Naţională.

În premieră, dreapta tradiţională, fă­râ­mi­ţată, nu va mai fi reprezentată în noul Le­gislativ de la Sofia. Tot pentru prima dată în istoria postcomunistă a Bulgariei, par­ti­dul aflat la guvernare reuşeşte să câştige alegerile parlamentare şi, în acelaşi timp, să rămână izolat pe scena politică. GERB (Cetăţeni pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei) a obţinut 97 de mandate, din to­talul celor 121 necesare pentru a forma no­ul guvern. Socialiştii bulgari au obţinut 84 de mandate, Mişcarea pentru Drepturi şi Li­bertăţi (a etnicilor turci) a dobândit 36 de mandate, în timp ce naţionaliştilor de la Ataka le revin 23 de mandate. Astfel, în no­ua coaliţie de guvernământ ar trebui să intre trei dintre cele patru formaţiuni po­li­tice reprezentate în Adu­na­rea Naţională de la Sofia, Ata­ka fiind obligatoriu una dintre acestea. Un lucru im­probabil, date fiind proas­tele relaţii existent