Din 2014, finanţările europene vor veni pe proiecte regionale şi mai puţin pe proiecte ale unei singure primării

Institutul de Politici Publice a făcut împreună cu edilii din fiecare localitate din zona metropolitană Braşov o evaluare a Planului Integrat de Dezvoltare a Polului de Creştere Braşov, prin care s-au finanţat până acum 26 de proiecte de 71 de milioane de euro (95% (71 de milioane de euro) din suma alocată de 74,3 milioane de euro. 17 au avut ca beneficiar municipiul Braşov, câte 2 proiecte Râşnovul şi Predealul, câte un proiect Codlea şi Săcele, un alt proiect l-a avut municipalitatea braşoveană în colaborare cu Primăria Vulcan, altul cu Tărlungeniul, iar un ultim proiect a fost derulat de Primăria Braşov în cooperare cu Agenţia Metropolitană Braşov.

Primarul Braşovului, George Scripcaru, a ţinut ieri să sublinieze, la întâlnirea de analiză a finanţărilor alocate pe Polul de Creştere Braşov, faptul că proiectele pe care trebuie să le pregătească Braşovul pentru următoarea tranşă de finanţare, care se va deschide de anul viitor, trebuie să fie regionale sau chiar interjudeţene pentru a răspunde nevoilor cât mai multor cetăţeni. Astfel, cel mai important proiect pentru perioada 2014-2020 este proiectul creării unui operator regional de transport, un proiect complex, care este în favoarea cetăţenilor care locuiesc în localităţile din jurul municipiului reşedinţă de judeţ. Scripcaru a ţinut să sublinieze, însă, că Polul de Creştere Braşov stă mai slăbuţ la capitolele mediu şi social-educaţional. „Pe componenta de management al deşeurilor stăm destul de prost, fiindcă avem o singură rampă ecologică. Trebuie să ne gândim din timp şi să facem demersuri cât mai repede în vederea amenajării altor astfel de rampe, fiindcă altfel efectele vor fi dezastruoase. De asemenea, pentru mulţi edili componenta socială înseamnă doar să dăm ajutoare sociale