Este clar că statul nu mai are fonduri pentru construcţia unor autostrăzi, cum este şi cazul Autostrăzii Transilvania, nici să acopere cofinanţarea proiectelor strategice care ar fi demarate cu fonduri europene şi are nevoie de parteneri care să vină cu bani de acasă. Sursa: CAPITAL
Însă soluţia parteneriatelor public- private se pare că nu este aşa de la îndemână, deoarece modificările aduse legii parteneriatului public-privat nu permit derularea acestor proiecte prin fonduri europene, ridicând şi alte probleme de ordin juridic.
Negocieri la Bruxelles
Astfel, în proiectul de lege pe care guvernul îl pregăteşte tocmai pentru a reglementa acest tip de parteneriate se precizează că, în urma asocierii dintre o instituţie de stat şi un partener public, va rezulta o aşa-numită companie de proiect. Aceasta va funcţiona ca o entitate privată. În această calitate, compania nu va putea însă accesa fonduri europene pentru construcţia de autostrăzi, de exemplu, după cum ne-a declarat avocatul Nicolae Ursu, senior associate la casa de avocatură Grigorescu Ştefănică. Acest lucru ar fi posibil doar dacă statul ar negocia cu mai-marii de la Bruxelles noi criterii de selectare a beneficiarilor fondurilor europene alocate prin programele operaţionale sectoriale, astfel încât şi o entitate privată care acţionează în folosul statului să devină eligibilă.
Impasul exproprierii
Totodată, pentru a construi autostrăzi, compania de proiect ar trebui să poată face exproprieri. Numai că legislaţia naţională prevede expres că acestea pot fi făcute doar de instituţii publice. Deci, ca această companie să poată face exproprieri, ar trebui modificată şi legislaţia în domeniu. Chiar dacă guvernanţii ar avea deschiderea de a modifica legislaţia în domeniu, sunt mult prea multe legi care trebuie amendate într-un termen scurt.
Soluţii de criză
Guvernanţii se bazează